History
Books
🇷🇴 In Romanian
Sunt baptiștii protestanți sau neo-protestanți? Așa sunt percepuți ei de celelalte confesiuni și așa se și prezintă lumii. Dar nu toți baptiștii acceptă această opinie. De fapt, ideea că baptiștii sunt produsul Reformei este destul de nouă. De-a lungul istoriei, baptiștii au susținut că ei nu sunt protestanți, pentru că nu au ieșit din Biserica Catolică. În această lucrare, Raul Enyedi descrie mișcarea anabaptistă, care, prin origine și doctrine specifice, era fundamental diferită de protestanți. Autorul începe prin descrierea diferitelor ramuri ale anabaptismului, care era un nume general, aplicat la o mulțime de grupări diferite, tot așa cum este folosit astăzi apelativul „pocăiți”. În partea a doua a cărții sunt descrise cele mai importante doctrine ale anabaptiștilor, în paralel cu doctrinele echivalente protestante și catolice, doctrinele și practicile lor specifice reprezentând o altă dovadă că anabaptiștii nu erau protestanți.
Aceasta este o lucrare de referință despre istoria anabaptiștilor, autorul demonstrând faptul că anabaptiștii secolului al XVI-lea sunt moștenitorii și succesorii grupărilor disidente care s-au opus încă de pe vremea Împăratului Constantin unirii Bisericii cu Statul. Cartea este totodată una din cele mai bune lucrări despre tensiunea dintre Biserică și Stat. De fapt, istoria creștinismului se poate vedea ca o tensiune continuă între cei care cred în unirea Bisericii cu Statul și cei care cred într-o societate compozită, în care nu există nicio Biserică de stat. Pentru oricine studiază istoria creștinismului, această carte face parte din lecturile obligatorii.
Cine sunt baptiștii? Care este originea lor și cine i-a întemeiat? Baptiștii istorici pretind că precedă Reforma Protestantă, că sunt succesorii grupărilor disidente ale evului mediu întunecat care își au originea în separarea din vremea Împăratului Constantin. Aceasta înseamnă că ei pretind că sunt urmașii adunării întemeiate de Însuși Domnul Isus, în timpul lucrării Sale pământești. Dar poate fi o astfel de pretenție dovedită? Curtis Pugh își plasează cititorii într-o sală de judecată, unde, în poziție de judecători, ascultă depoziția celor trei martori aduși de autor: întâi ascultăm mărturia baptiștilor despre originea lor, apoi ascultăm mărturia ne-baptiștilor, atât protestanți cât și catolici, iar la urmă ascultăm mărturia Scripturii. Cartea conține mai multe anexe importante, printre care și Prima mărturisire de credință baptistă din Londra, din anul 1644 și un document rar, o apologie a perpetuității baptiștilor publicată în Londra, în anul 1652. „Orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori”, afirmă Scriptura, și trei martori sunt aduși în fața cititorului, care este chemat să cumpănească aceste mărturii și implicațiile lor și să dea un verdict pentru sine însuși în ce privește pretenția baptiștilor istorici.
English 
Română